Un articol scris de fostul ministru de Externe al României, Adrian Severin, a „stârnit foc în preerie” în medii importante apropiate și de Casa Albă și de FBI. Este vorba despre existența unui Birou FBI în clădirea DNA, subiect evocat și în 2015, dar tratat pe atunci cu detașare de noul ambasador al Statelor Unite la București, Hans Klemm. Am discutat ieri cu Adrian Severin despre acest subiect, mai ales că, acum, când Klemm se pregătește de plecare, a făcut o vizită, împreună cu ataşatul FBI, David Varner, la sediul DNA. Varner abia sosise la post și, împreună cu Klemm, o asigurau pe interimara Anca Jurma „de continuarea sprijinului ambasadei”.

Povestea a început în 2015, cu câteva luni înainte ca Hans Klemm să ajungă în România. Adrian Severin i-a scris diplomatului o scrisoare deschisă în care își exprima speranța că va reuși să repare ceea ce a făcut predecesorul său, Mark Gitenstein, care „făcuse ravagii, s-a comportat ca un vicerege”.

„Speram că, fiind un diplomat de carieră, va trata lucrurile altfel. În acea scrisoare, pentru prima dată se vorbea public despre existența unui birou FBI în chiar sediul DNA și se punea problema dacă un atare „parteneriat strategic” paralegal nu trecea din domeniul tehnic în cel politic pentru a deosebi „corupții buni” de „corupții răi” în funcție de congruența dintre preferințele politice ale acestora și interesele americane”, a spus Severin.

L-am întrebat pe fostul ministru de Externe dacă sursa lui era sigură. „Știu că jurnaliștii au trei surse. Eu am avut două: una din DNA și una din Statele Unite. Pe aceste surse am mers la sigur. Intenția mea nu era să creez tensiuni, ci să atrag atenția că este necesar ca așa zisa cooperare să înceteze”, a afirmat Severin.

Ambasadorul nu a negat niciodată explicit existența FBI în DNA

Nu a primit niciun răspuns, scrisoarea sa a făcut ceva valuri, presa afiliată DNA l-a desființat pe Severin și Hans Klemm a ajuns la post. Fostul ministru își amintește că mai mulți jurnaliști au revenit ulterior asupra subiectului cerând ambasadorului o dezmințire și subliniind că în lipsa acesteia, tăcerea va fi interpretată ca o confirmare a afirmațiilor și temerilor lui. „Într-un târziu, dl Klemm, într-o încercare tipică de negare fără negație, ocolind subiectul principal, a admis că SUA, inclusiv FBI, sprijină în multiple feluri activitatea DNA ca sprijin dat luptei împotriva corupției.

Prin vizita rituală făcută împreună cu rezidentul FBI (pentru necunoscători, un serviciu de contraspionaj) procurorului-șef interimar al DNA imediat după delegarea acestuia, ambasadorul SUA a clarificat că printre felurile sprijinului se numără și cel politic; adică dincolo de expertiză și probabil informații, SUA transferă și putere, evident subsumată unor obiective politice care pot fi și românești, dar cu siguranță sunt americane, deci de principiu neromânești”, a declarat Severin.

Cine sprijină și îndrumă DNA?

Fost ministru, fost europarlamentar și fost președinte al Adunării Parlamentare a OSCE, Severin cunoaște foarte bine, nu doar mediile politice, ci și pe cele de unde se exercită influență, activitate care este reglementată foarte bine în țările dezvoltate, în SUA în special. De aceea, el crede că, pe fondul evoluției evenimentelor din SUA, o asemenea veste poate crea temeri suplimentare. „Acolo, președintele legitim, dar acuzat de lipsa patriotismului, se luptă cu serviciile secrete care, iată, vizitează ritualic și mai mult decât atât DNA, nelegitimate democratic, dar autoproclamate ca fiind patriotice. Atunci, cine sprijină și îndrumă de fapt DNA?”, se întreabă Severin.

Fostul ministru a vorbit despre mesajul subliminal pe care Hans Klemm, însoțit de atașatul FBI, l-a dat de la sediul DNA.

„Ritualul vizitei, dincolo de a marca sprijinul, capătă caracterul unei amenințări: ori “donați” resursele, ori “donați” libertatea personală. O amenințare la adresa politicienilor români (un fel de Trumpi de Dâmbovița) cu simțăminte patriotice (pro)americane mai reduse decât cele ale agenților FBI, dar și la aceea a statelor atașate de interesele altor corporații. Când criteriul patriotismului nu este respectul pentru votul cetățenilor, el se conturează a fi loialitatea față de interesele corporațiilor. Nu este cert, dar este foarte probabil. Și atunci trebuie să punem, oare, vizita la DNA, atât de urgentă încât nu a mai putut aștepta înscăunarea unui titular, în legătură cu criticile aduse de același ambasador recent adoptatei și încă nepromulgatei legi a exploatării resurselor naturale românești din Marea Neagră?”, susține Severin.

Autor: Cora Muntean