Deputatul PSD de Bacău Gabriel Vlase (47 ani) a fost propus joi de președintele Klaus Iohannis în funcția de director al Serviciului de Informații Externe, vacantă din septembrie 2016, de la demisia Mihai Răzvan Ungureanu. Vlase, aflat la al patrulea mandat de deputat, este vicepreședinte al PSD și se remarcă prin ceva anume în rândul liderilor PSD: o pasiune pentru servicii secrete și siguranță națională. A fost în trecut președintele comisiei de Control SIE și a urmat cursuri la Agenția Națională de Informații a SRI. Vlase a trecut ani de zile drept unul dintre apropiații lui Viorel Hrebenciuc. De altfel, numele lui a apărut in dosarul retrocedarilor, în care Hrebenciuc a fost condamnat de ÎCCJ la 2 ani de închisoare cu executare. Vlase a negat ca ar avea vreo legatura cu acest dosar. Pentru cine nu știe, Vlase era omul de casă al lui Viorel Hrebenciuc, băiatul care-i căra geanta și se ducea după țigări… și foarte bun prieten cu fostul premier, Mihai Tudose. De alfel, Vlase și Tudose au traiectorii asemănătoare și au crescut împreună în Parlament și în interiorul PSD.

*** Serviciul de Informații Externe (SIE) nu are director plin din septembrie 2016, după demisia lui Mihai Răzvan Ungureanu. Potrivit surselor G4Media.ro, Liviu Dragnea se pregătea să îl acuze pe Iohannis că nu își exercita atribuțiile prezidențiale prin faptul că nu a nominalizat un șef al SIE de aproape doi ani. Această acuzație urma să se adăuge la lista pregătită de PSD pentru suspendarea lui Iohannis.

Practic, SIE e într-o situație fără precedent. Serviciul nu mai are director plin din 2016, iar prim-adjunctul Silviu Predoiu urmează să se pensioneze în luna august, după ce adjunctul Vasilică Sarcă s-a pensionat deja în luna mai.

Vlase este vicepreședinte al Camerei Deputaților și conduce de multe ori ședințele de plen. El a fost ales vicepreședinte regional al PSD la congresul din 10 martie, după ce mai ocupase această funcție și ca urmare a congresului din octombrie 2015.

Vlase a fost singurul propus pentru funcția de vicepreședinte regional, așa cum s-a întâmplat cu majoritatea candidaților, la congresul din primăvară, deși cei mai mulți dintre cei care au făcut parte din garnitura de lideri din 2015 au fost lăsați deoparte, printre aceștia numărându-se și fostul premier Mihai Tudose sau deputatul Georgian Pop, fost președinte al Comisiei SRI.

De altfel, Vlase era văzut ca apropiat al lui Tudose, vehiculându-se și că va fi propunerea acestuia când era premier pentru ministerul Transporturilor în locul lui Răzvan Cuc. După ce Tudose a fost îndepărtat, Vlase a trecut de nevoie în tabăra lu Liviu Dragnea, ceea ce a făcut ca Vlase să fie ales vicepreședinte.

A fost subprefect de Bacău în perioada 2001-2004 și încă de atunci presa mențion anumele său și în alte scandaluri cu retrocedări.

Cum apare numele lui Vlase în dosarul lui Hrebenciuc

Potrivit rechizitoriului întocmit de procurori, citat de Agerpres, Vlase l-a asigurat pe Gheorghe Paltin Sturdza ca va interveni pe langa factori de decizie din judetul Bacau pentru a-i facilita punerea in posesie asupra suprafetelor de padure retrocedate ilegal.

Discutia a avut loc pe 6 august 2012, in cadrul unei intalniri organizate la un hotel de deputatul Ioan Adam, prin intermediul deputatului de Brasov Constantin Nita.

„Deputatul Vlase Gabriel le ofera garantii celor doi inculpati (Adam si Sturdza – n.r.) ca dupa data de 11 septembrie 2012, cand problemele cu justitia vor fi finalizate (facand referire la decizia ce urma sa se dea la contestatia in anulare), va incerca sa schimbe ‘starea de spirit’ a celor de care depinde punerea in posesie a hectarelor de padure”, se arata in rechizitoriul DNA.

Din discutiile purtate cu acea ocazie, dar si din denuntul formulat de Ioan Adam, anchetatorii au concluzionat ca deputatul Gabriel Vlase trebuia sa primeasca, in schimbul ajutorului sau, o suma de bani ce urma sa fie virata prin intermediul unei societati de topometrie.

Pe 21 februarie 2018, procurorul DNA a amintit judecătorilor Înaltei Curți, că exista un denunt depus de Ioan Adam, insemnari din agenda personala a lui Paltin Sturdza (beneficiarul retrocedarii), dar si numeroase inregistrari ambientale si chiar o inregistrare data pe legea de siguranta nationala.

„In legatura cu retrocedarea terenului de 43.000 hectare, in principal au functionat doua grupari, din cea de-a doua facand parte si Viorel Hrebenciuc. De fapt, a doua grupare nu a facut decat sa inlocuiasca membrii ineficienti din prima grupare (…) Primul interesat de terenuri este Constantin Bengescu, care l-a contactat pe Ioan Adam in vederea aranjarii unei intalniri in anul 2012 cu Paltin Sturdza. Bengescu le-a spus celor doi ca are relatii la minister si ca poate rezolva. La una din intalniri a participat si deputatul Gabriel Vlase, care le-a dat garantii ca ii va ajuta cu punerea in posesie. Gabriel Vlase urma sa primeasca o suma printr-o firma de topometrie. Bengescu sustinea intr-o convorbire cu Paltin Sturdza ca va da sume de bani si unor functionari insarcinati cu punerea in posesie.Ioan Adam l-a convins apoi pe Paltin Surdza ca trebuie sa apeleze si la alti inculpati, pentru punerea in posesie. Inculpatii Varga si Calugar s-au angajat sa intervina la functionari din Bacau. Acestia au apelat si la Tudor Chiuariu, deputat de Bacau la avea vreme. Chiuariu a incheiat un contract de reprezentare juridica intre societatea sa si Paltin Sturdza, pentru un onorariu exorbitant de 2,5 milioane euro. Contractul prevedea efectuarea de demersuri pentru titlurile de proprietate a terenurilor. Acest contract de asistenta juridica ascunde pretul influentei pe langa functionarii cu atributii de retrocedare. Asistenta juridica era doar un paravan pentru traficul de influenta (…) Chiuariu a convocat la o intalnire functionari implicati in procesul de retrocedare. ‘Au venit ca la mafie, si-au inchis telefoanele. Poti sa ai tupeu ca functionar sa spui ca nu vii?’, se arata intr-o convorbire ambientala inregistrata intre membrii gruparii. Fostul prefect de Bacau a declarat ca Tudor Chiuariu i-a cerut o intalnire privata in legatura cu retrocedarea padurilor”, a mai spus procurorul.

Pasiunea pentru studiile de siguranță națională

Vlase este unul dintre numeroșii parlamentari care și-au făcut studii la Academia Națională de informații a SRI. De altfel, după absolvirea Institututului Politehnic din București, întreagă să pregătire academică face un viraj brusc către domeniul siguranței naționale. De altfel, între 20004 și 2008 a fost vicepreședinte al Comisiei de control SIE, iar între 2008 și 2012 a fost președintele acestei comisii.

În prezent este membru al Comisiei de apărare și membru al Comisiei speciale parlamentare pentru nalizarea şi actualizarea cadrului normativ cu incidenţă în domeniul securităţii naţionale.

Ce arată CV-ul postat pe site-ul Camerei Deputaților:

2010: Doctor în ştiinţe militare şi informaţii, Academia Naţională de Informaţii
2007: Cursuri postuniversitare, Institutul Diplomatic Român;
2007: Specializare în “Analiza şi rezolvarea conflictelor armate”, Georgetown University, SUA;
2006: Programul pentru Înalţi Oficiali (SES), Centrul European Marshall pentru Studii de Securitate – Garmisch, Partenkirchen, Germania;
2006: Colegiul Superior de Securitate Naţională, Academia Națională de Informaţii;
2006: MBA, Universitatea „Gheorghe Asachi” Iaşi;
2005: Colegiul Naţional de Apărare, Universitatea Naţională de Apărare;
2004 – 2005: Program de perfecţionare pentru înalţi funcţionari publici – Institutul Naţional de Administraţie;
1996: Institutul Politehnic Bucureşti.

Vlase: „După ce m..e mi-ai dat, su…-o. Mai avem două ore și terminăm”

În decembrie 2016, Gabriel Vlase a condus ședințele Camerei Deputaților în care au fost adoptate modificările controversate aduse legilor Justiției. El a fost protagonistul unui moment jenant, după ce l-a înjurat, din fotoliul de președinte al Camerei Deputaților, pe deputatul USR Ionuț Moșteanu.

”După următoarea, iau și eu o pauză?”, l-a întrebat Moșteanu pe Vlase la un moment dat în timpul dezbaterilor tensionate.

”După ce m..e mi-ai dat, su…-o. Mai avem două ore și terminăm”, i-a replicat Vlase deputatului USR.

În 2013, deputatul PSD Gabriel Vlase a semnat o listă, împreună cu alți 13 colegi parlamentari PSD, prin care a vrut să pună cruce deconspirarii turnatorilor la Securitate – vezi “Revista22” din mai 2013. Parlamentarii PSD au vrut să modifice articolul privind definiția colaboratului Securității, prin înlocuirea sintagmei „au vizat îngradirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului” cu aceea de „au lezat drepturile și libertățile fundamentale”.

Prin această modificare CNSAS era obligat să se transforme în organ de anchetă și să facă investigații pentru a demonstra „lezarea”, sarcina practic imposibilă și în contradicție cu o altă decizie a CCR din 2008.