România şi Franţa împărtăşesc acelaşi spirit în abordarea problemelor juridice şi a instituţiilor statului, a declarat, joi, Avocatul Poporului, Victor Ciorbea.
„O lungă tradiţie în domeniul relaţiilor juridice ne leagă pe noi de Franţa, de Belgia şi, în general, de toate ţările francofone (…). Prima Constituţie a României, care a rămas una dintre cele mai democratice şi liberale, a fost redactată în 1866 după modelul Constituţiei belgiene. A rămas un model şi Constituţia din 1923. În 1864, după ce a fost adoptat Codul de comerţ şi Codul penal, România a adoptat şi Codul civil napoleonian, în entuziasmul elitei francofone şi francofile. (…) Există un patrimoniu juridic comun moştenit. Franţa şi România împărtăşesc acelaşi spirit în abordarea problemelor juridice şi a instituţiilor statului”, a afirmat Victor Ciorbea, la deschiderea seminarului „Judecătorul şi Mediatorul instituţional”, eveniment organizat de Avocatul Poporului şi Asociaţia Ombudsmanilor şi Mediatorilor Francofoni.
Acesta a vorbit despre relaţiile economice, politice, culturale dintre România şi Franţa.
„Relaţiile dintre România şi Franţa sunt complete din punct de vedere economic, politic, militar şi juridic. Aceste relaţii între români şi francezi sunt, în acelaşi timp, foarte vechi. (…) În prezent, relaţiile bilaterale se desfăşoară în cadrul parteneriatului strategic constituit între Franţa şi România semnat la 4 februarie 2008. Investiţiile Franţei în România reprezintă mai mult de 7 miliarde de euro. (…) În domeniul educaţiei, mai mult de un sfert din populaţia României vorbeşte limba franceză şi România este membră din 1993 a Organizaţiei internaţionale a francofoniei”, a mai spus Ciorbea.
Seminarul „Judecătorul şi mediatorul instituţional” se desfăşoară joi şi vineri. La acesta participă, pe lângă reprezentanţi ai instituţiei Avocatul Poporului, membri ai Comisiei de la Veneţia, ombudsmani din Franţa, Belgia, Canada, Albania, Madagascar, Maroc, Tunisia, Djibouti, Burkina Faso, Mali şi Burundi.
Participanţii vor analiza, între altele, relaţia între ombudsmani şi magistraţii-judecători, situaţiile în care ombudsmanul poate sesiza instanţele de judecată, forţa recomandării emise de către ombudsman în raport cu răspunderea civilă stabilită de judecător. AGERPRES/(AS – autor: Alina Novăceanu, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Gabriela Badea)
