Aproape jumătate dintre tinerii romani spun ca au de gând să plece din țară în următorii 5 ani, nu doar pentru bani mai multi, ci dintr-un cumul de motive, Romania fiind o țară „extrem de bogata în probleme”, spune sociologul Dumitru Sandu, profesor la Universitatea Bucuresti.

Dumitru Sandu a susținut în luna aprilie o prezentare pe tema migratiei tinerilor romani, într-o conferință internațională organizata la Bruxelles în cadrul proiectului european Youth Mobility.

Unde se duc tinerii români când se duc?” l-am întrebat pe sociologul Dumitru Sandu, invitându-l să ne prezinte principalele date statistice pe care le deține, dar și concluziile sale pe aceasta temă care pare să fi intrat brusc în atenția guvernanților de la București.

Este bine sau este rău ca ne pleacă tinerii în lume?

E și bine, e și rău. E normal să plece pentru că Europa e un spațiu de circulație (din fericire). Dacă nu ar fi existat posibilitatea de a circula în spațiul european (nu doar pentru tineri, ci pentru toată populația din Romania aptă de muncă), sărăcia ar fi fost mult mai mare în Romania.

Fundamental, este un lucru bun nu numai din punct de vedere economic, ci ăi cultural și asta din simplul motiv ca se consolidează gândirea critica în Romania în legătură cu funcționarea instituțiilor. Ideea că poți să ai o societate cu dinamică pozitiva fără să ai segmente de populație cu abilitatea de a fi critice (pe bază informată, uitându-se la ce se întâmplă în alte parți) e utopică.

Este rău, însă, pentru ca fără ei nu poate fi vorba de creativitate și durabilitate în dezvoltare. Este mult mai scump sa imporți inteligență neadaptată specificului cultural al locului. Și oricum condiții pentru a importa inteligența, calificare nu prea avem deocamdată.

Ce arată statisticile, pleacă mulți tineri din România?

Nu există mult sau putin la modul absolut, ci doar relativ în raport cu alte tari, iar răspunsul pe scurt este: „Da!” De unde știu? Dintr-un sondaj relativ putin circulat în spațiul romanesc. Întâmplarea face că mă aflu la sfârșitul unui ciclu de cercetare pe mobilitatea tinerilor din Europa și o parte din informațiile pe care le am provin din intervievarea a 30.000 de tineri, în 9 tari ale UE, Romania fiind una dintre ele. Subeșantionul pentru Romania a fost de circa 2.000 de tineri intre 16 și 35 de ani.

În acest sondaj, din estul Europei au mai fost incluse, alături de RomaniaSlovacia și Letonia, țări de emigrare, adică țări din care lumea pleacă mai mult decât vine. La celalalt pol au fost trei țări de imigrare, în care sosirile sunt mai puternice decât plecările – GermaniaSuedia și Marea Britanie. În fine, au mai fost prinse în sondaj încă trei țări care au și emigrare, și imigrare puternică – ItaliaSpania și Irlanda.

Cu aceste date, răspunsul la întrebarea „Pleacă multi tineri din Romania?” este simplu: Pleacă foarte multi. Majoritar cei care pleacă din Romania sunt tineri. În clipa de față, ca detaliu, principalul segment de vârstă al celor care migrează a urcat de la 21-24 de ani la 25-29 de ani.

Concret, dacă îi întrebi pe tinerii români ce intenție au pentru următorul an, 23% îți vor spune ca au de gând să plece. Dacă ii întrebi ce au de gând pentru următorii 5 ani, aproape jumătate (47%) îți vor spune ca au de gând să plece. Imens!

Am în față tabloul complet cu toate cifrele, aproape de noi se mai află ca intenție de plecare tineretul din Italia și cel din Irlanda.

Citește studiul „Romanian migration fields on the move” prezentat la Bruxelles de sociologul Dumitru Sandu.

Aș mai face o precizare. Datele de migrație, în genere, sunt foarte slabe și singura soluție e sa lucrezi cu mai multe „unelte”: date ale OECD, ale Diviziei de populație a ONU, ale EUROSTAT, ale INS etc. Uitându-ma la aceste date, opinia mea este ca dorința de plecare e foarte puternica, însă plecările efective din Romania sunt în descreștere după 2012-2013, din mai multe motive, iar unul dintre ele trimite la soluții.

Realitatea sociala e de multe ori mai inteligenta decât oamenii politici și găsește soluții. Oamenii nu așteaptă corpuri instituționale care se mișcă greu, iar una dintre soluțiile găsite este migrația circulara – un gen de euronavetism, un du-te/vino intre Romania si alte tari – care este în creștere, în opinia mea, însă datele sunt neestimate oficial. Ca sa dau un exemplu: medicul care își ia câteva luni concediu și merge sa lucreze în străinătate pentru a-și completa veniturile.

Cu cât euronavetismul va fi mai puternic, cu atât probabilitatea de plecare definitivă sau pe termen lung va fi mai mică.

Ce au spus tinerii chestionați, care sunt principalele motive pentru care pleacă din țară?

Motivele sunt diferite. Toți cei 30.000 de tineri au fost întrebați de firma specializată care a făcut sondajul care sunt motivele lor. Le-am grupat și am aflat ca Romania are aproape un profil unic de motivație a plecărilor.

In primul rând, tânărul din România pleacă dintr-un cumul de motive (de la locul de munca, la oportunități etc), pe locul doi – românii pleacă acolo unde au prieteni, familie și oportunități de educație și pe locul trei (ceea ce ne interesează foarte tare atunci când ne gândim la soluții) este motivația legată de cum funcționează instituțiile publice din România.

În momentul în care compari motivația romanilor cu cea a celor din celelalte 8 țări, constați că această ierarhie e specifică României.

De ce e pe primul loc motivația cumulativa? E normal, pentru ca România este o țară extrem de bogată în probleme. Motivația cumulativă vine din faptul ca nu avem numai probleme economice, avem simultan și probleme instituționale, nici nu le mai zic sociale. Semănăm foarte tare ca profil de motivație a plecărilor cu Italia.

S-a format în spațiul public romanesc ideea ca aproape singura motivație a plecării este legata de loc de munca, salariu mai mare, venituri mai mari. Nu e corect. Sigur, este principala motivație, dar tot din sondaj știu ca exista o semnificativa parte din tineretul României care migrează nu numai pentru job, ci și pentru stil de viata, se duce acolo unde găsește loc de muncă și mediu de viata cu instituții care funcționează asa cum el și-ar dori, dar și cu clima potrivita.

Aș mai adăuga ceva. Contează nu numai intenția de a pleca ai motivația, mai contează și un aspect aproape tot timpul neglijat de mass-media romanească: modul în care pleacă românii, acele canale de plecare.

Autor: Camelia Badea