Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor este cea mai neagră zi din istoria Creștinismului. Aceasta este ziua în care Iisus a fost biciuit, scuipat și răstignit între doi tâlhari, ziua în care Hristos a murit pentru mântuirea lumii. De aceea ziua de vineri este o zi aliturgică, în care nu se oficiază Sfânta Liturghie.

„În aceste momente ne reamintim și retrăim ultimele zile din viața Mântuitorului, cu întreaga lor tensiune și dramă lăuntrică, într-o stare de sobrietate și măreție în același timp, de tristețe, dar și de bucurie, de pocăință, dar și de nădejde. Fiecare zi are un înțeles și un mesaj foarte clar și adânc”, a explicat părintele Ramon Eugen Ilie, protoiereul Călărași-ului.

„În această zi se face pomenirea de sfintele, înfricoșătoarele și mântuitoarele Patimi şi de mărturisirea tâlharului celui recunoscător care a dobândit Raiul. Pătimirile Domnului sunt numite sfinte, mântuitoare și înfricoșătoare. Sfinte pentru că Cel ce suferă este Fiul lui Dumnezeu, mântuitoare pentru că Cel ce pătimește nu este un simplu om și înfricoșătoare căci toată făptura s-a schimbat la răstignirea lui Hristos:  “Soarele s-a întunecat, pământul s-a cutremurat și mulți din morminte au înviat”, a mai spus preotul.

În Vinerea Mare se ține post negru, iar seara, la denie, se cântă Prohodul Domnului

În această zi se face pomenire de sfintele, mântuitoarele şi înfricoşătoarele Patimi ale Mântuitorului. Este ultima vineri din Postul Paştilor şi, potrivit tradiţiei, este zi de post negru, adică nu se bea decât apă toată ziua. Conform tradiţiei, în Vinerea Mare nu este bine să mănânci urzici şi nu e bine să fie folosit oţetul, pentru că pe cruce Iisus a fost bătut cu urzici, iar buzele Mântuitorului au fost udate cu oţet, potrivit crestinortodox.ro.

Seara, se cântă Prohodul şi se înconjoară biserica cu Sfântul Epitaf, care simbolizează trupul Mântuitorului. După procesiunea din jurul bisericii, Sfântul Epitaf este aşezat pe Sfânta Masă din altar, unde rămâne pănă la Înălţare. Punerea pe Sfânta Masă reprezintă punerea Domnului în mormânt.

La finalul slujbei Vinerea Mare, femeile obișnuiesc să meargă la morminte, unde aprind lumânări și-și jelesc morții. Preotul împarte uneori florile aduse, care erau considerate a fi bune de leac. În trecut, lumea pleca acasă cu lumânările aprinse pe drum, ca să afle şi morții de venirea zilelor mari. Aceștia ocoleau casa de trei ori și, atunci când intrau, se închinau, făceau câte o cruce cu lumânarea aprinsă în cei patru pereți sau doar la grinda de la intrare și păstrau lumânarea pentru vremuri negre.

Din moși strămoși se crede că dacă plouă în Vinerea Mare anul va fi mânos, iar dacă nu, nu va fi roditor. Unii consideră că, dacă se scufundă în apă rece de trei ori în această zi, vor fi sănătoși tot anul.

Iată ce nu ai voie să faci în acestă zi  

În Vinerea Mare trebuie să se evite lucrările agricole, în special mersul pe câmp, semănatul sau alte activități asemănătoare. Această zi mai poartă şi numele de Vinerea Seacă şi asta pentru că tot ceea ce se seamănă nu rodește.

În acestă zi nu se sacrifică păsări sau animale, așa că dacă doriți să sacrificați un animal sau păsări pentru a avea produse din carne de Paște, este bine să faceți acest lucru din timp.

În Vinerea Mare este interzis spălatul. La fel, cusutul și curățenia.

Cei mai superstiţioşi evită să se tundă în Vinerea Mare, deoarece se spune că le va muri cineva din familie. Cu toate acestea, există anumite zone, cum e cazul Moldovei, unde oamenii cred că vor fi feriți de anumite afecțiuni și boli, dacă merg la frizer.