Va fi pus Traian Băsescu sub urmărire penală in Dosarul Puzdrea?

Săptămâna trecută magistrații Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casației și Justiție (PÎCCJ) au primit ultimul set de documente (dosarul nr. 550/P/2018), referitoare la o afacere care a prejudiciat statul român cu circa 100 de milioane de euro.

Personajele principale ale acestui dosar stufos sunt fostul președinte al României Traian Băsescu și omul de afaceri Cătălin Năstase, acesta din urmă fiind și autorul plângerilor penale în urma cărora s-a întocmit lucrarea. Din actele depuse de omul de Năstase reiesa că fostul primar al capitalei Traian Băsescu, împreună cu un grup de subordonați și complici ar fi retrocedat ilegal o suprafață uriașa de teren în nordul Bucureștiului, situată chiar pe magistralele de apă potabilă. Astfel, pe lângă prejudiciul adus statului și unor persoane private, fostul primar ar fi pus în pericol sănătatea și viața bucureștenilor.

Pe scurt, cu circa un an în urmă (12 iunie 2017), instanța Înaltei Curți de Casație și Justiție Secția Penală decidea că ” În baza art. 335 Cod procedură penală, va constata legalitatea și temeinicia ordonanței nr. 22/II-2/2017 din 06 martie 2017 a Parchetului de pe lângă Tribunalul București, prin care s-a dispus infirmarea parțială a Ordonanței nr. 149/P/2016 din 18 noiembrie 2016 cu privire la dispunerea soluței de clasare a cauzei privind plângerea formulată de Năstase Cătălin împotriva lui Traian Băsescu sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art.297 alin.1 Cod penal raportat la art.309 Cod penal și infractiunea prevăzută de art.367 Cod penal și redeschiderea urmăririi penale în cauză.” – încheierea nr. 337, dosar nr. 7946/3/2017.

Pentru că Traian Băsescu a fost înalt demnitar, cauza a fost declinată către magistrații PÎCCJ, care urma să efectueze cercetările în noul dosar format nr. 550/P/2018. Lucrurile sunt mai complicate, senatorul PMP Traian Băsescu neputând fi pus sub urmărire penală fără avizul actualulului președinte al țării, Klaus Iohannis. Mai multe amănunte puteți găsi în documentele atașate.

Prejudiciu de 100 de milioane de euro

La data de 29.01.2015, omul de afaceri Cătălin Năstase a formulat o plângere penală atât împotriva lui Traian Băsescu și a subordonaților acestuia (din vremea când Băsescu era primar al Capitalei), Stănescu Dumitru, Iordache Adrian, Cristina Setran, Luminița Mihuț, Gabriela Enache, cât și împotriva complicilor Puzdrea Andreea Ruxandra, Puzdrea Dumitru, Puzdrea Iozefina Mihaela, Isăilă Mihai, Zapisescu Dan Ștefan Octav, Bulearcă Alexandru, Cherecheș Lucia, Tăbăcaru Adrian și Tăbăcaru Elena, acuzându-i de săvârșirea infracțiunilor de constituire grup infracțional organizat, spălare de bani, înșelăciune, fals în înscrisuri sub semnatură privată, uz de fals.

Năstase meționa în plângerea sa că cei de mai sus au cauzat statului român un prejudiciu în cuantum de l00 milioane euro. Astfel, Năstase arăta că, în perioada când îndeplinea funcția de primar general al Municipiului București, Traian Băsescu, împreună cu subordonații lui (Dumitru Stănescu, Adrian Iordache, Cristina Setran, Luminița Mihuț, Gabriela Enache), au restituit, în natură, numiților Isăila Mihai și Stoicesco Helene Yvonne Josephine, terenul situat în București, sector 1, fosta moșie Băneasa – Dămăroaia, lotul 35 – B-dul. Poligrafiei, fără număr, în suprafață totală de 24.685 mp și terenul aferent utilităților 832 mp, așa cum rezultă din Decizia nr. 885/ 12.03.2003.

Angajații Primăriei Municipiului București, menționați mai sus, ar fi fost numiți membrii în comisiile de restituire a terenurilor de către Traian Băsescu, fiindu-i apropiați. Năstase susține că Traian Băsescu i-ar fi restituit numitului Isăilă Mihai și terenul în suprafață de ll.989 mp, ce constituia lotul 35B, din fosta moșie Băneasa – Dămăroaia, terenuri a căror înstrăinare ulterioară a produs statului un prejudiciu imens. Cei menționați au permis și complicilor să săvârșească infracțiunea de evaziune fiscală, prin neachitarea impozitelor pe tranzacție datorate conform legii. Prejudiciul statului se concretizează, de asemenea, și în neîncasarea de către acesta a potențialelor sume provenite din exploatarea terenurilor.

A pus în pericol viața și sănătatea bucureștenilor

În plângere se arată că, Traian Băsescu, a pus mai presus de orice interesul său personal, riscând sănătatea și viața cetățenilor Municipiului București. Acesta a restituit terenurile fără a verifica situația lor juridică și dacă sunt traversate de conducte subterane. Este de notorietate că pe sub terenurile respective trece o magistrală de apă, care alimentează nordul Municipiului București, iar în cazul în care aceasta ar fi avariată capitala ar fi inundată. De-a lungul timpului nici Traian Băsescu, cât și Viorel Lis sau Sorin Oprescu, cât au fost primari, nu au făcut niciun demers pentru a proteja această magistrala ci, din contră, au permis afaceristului Dumitru Puzdrea, să construiasca pe terenul traversat de magistrala de apă un bloc, la o distanta de aproximativ 5 metri de aceasta.

Blocul a fost ridicat fără proiect si fără autorizație. Terenul în cauză nu a fost expropriat pentru utilitate publică, pentru protectia bucureștenilor. În realitate, numiților Isăila Mihai și Stoicesco Helene Yvonne Josephine le-a fost restituit nu numai terenul, fosta moșie Băneasa – Dămăroaia, ci și terenul aparținând Hipodromului Băneasa, care a fost în proprietatea Jockey Club România. Năstase a mai arătat că, așa cum rezultă din planurile cadastrale din 1932, 1938, și cel actualizat în urma suprapunerilor, moșia Băneasa – Dămăroaia este desparțită de Hipodromul Băneasa, actualmente Casa Presei Libere, Hotel Parc etc., de o cale ferată, care este marcată chiar și pe planurile din 1932.

Cu alte cuvinte, terenurile în discuție nu făceau parte din moșia Băneasa – Dămăroaia, ci reprezentau o parte a Hipodromului Băneasa și nu au fost vreodată în proprietatea pârâților Zapisescu și Isăilă. Aceștia au instrăinat ulterior bunuri imobile, pe care nu le-au deținut niciodată în proprietate.

Proprietari prin acte declarative de drepturi

Succesorii lui Constantin Stoicescu, respectiv Isăila Mihai și Zapisescu Dan Ștefan Octav, au promovat acțiune în justiție, prin care solicitau revendicarea moșiei Băneasa – Dămăroaia, arătând că aceasta, potrivit unor testamente, a fost lăsată moștenire de către Constantin Stoicescu urmașilor săi. Moștenitorii lui Constantin Stoicescu nu au putut face dovada dreptului de proprietate asupra moșiei Băneasa – Dămăroaia. În dosarul civil
nr. 4996/1999 al Tribunalului București – Secția a IV-a Civilă, aceștia au încercat să facă dovada dreptului de proprietate, nu cu acte constitutive de drepturi, ci prin acte declarative de drepturi, respectiv hotărâri judecătorești, testament și procese-verbale de preluare în proprietatea statului, invocând astfel o prezumție de proprietate. Tribunalul București a admis acțiunea de revendicare.

Curtea de Apel București a admis apelul și a respins actiunea pe fond, iar Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 791/3 februarie 2005, pronunțată în Dosarul nr.5370/2002, a admis recursul declarat de intervenientă în interes propriu, Facultatea de Drept București și a obligat Statul Român să retrocedeze cota de 3/8 din imobilul situat în Șos. Străulești nr. 2, în suprafață de 35.016 mp, teren plus construcții aferente, asa cum au fost individualizate în raportul de expertiză tehnică întocmit de ingineml Popescu loan, raport care se găsește în dosarul civil nr. 4996/1999 al Tribunalului București – Secția a IV-a Civilă și a respins recursul declarat de succesorii lui C.Stoicescu. În cadrul dosarului de fond s-au efectuat expertize topo, prin care s-a identificat moșia Dămăroaia – Băneasa, ocazie cu care s-au întocmit planuri topo.

Curtea Supremă a admis, în recurs, actiunea Facultății de Drept și a omologat raportul de expertiză întocmit de expertul Popescu Ioan, expertiză prin care se stabileste unde se afla terenul revendicat. După ce, pe cale judecătorească, succesorii lui C. Stoicescu nu au reușit să facă dovada dreptului de proprietate asupra moșiei Dămăroaia – Băneasa, aceștia s-au adresat, pe cale administrativă, Primăriei Municipiului București, care, prin Dispozitia nr.885/12.03.2003, a dispus restituirea, terenului în suprafață totală de 4.685 mp, situat în București, sector1, reprezentând fosta moșie Băneasa – Dămăroaia, conform raportului de expertiză tehnică extrajudiciară, întocmit de firma TERRA GEODEZIC S.R.L, prin inginer Tăbăcaru Adrian și inginer Tăbăcaru Elena. Omul de afaceri Cătălin Năstase afirmă că expertul Tăbăcaru nu a verificat niciun document și a întocmit un raport favorabil succesorilor lui C. Stoicescu, identificând moșia Dămăroaia – Băneasa ca fiind terenul pe care se aflau clădirile Societății UNIVERSAL TRADE COMPANY S.A.

Terenul ajunge în proprietatea familiei Puzdrea

Astfel, urmașii lui C. Stoicescu îi vând lui Puzdrea Andreea Ruxandra, fiica lui Puzdrea Dumitru și Puzdrea Iozefina Mihaela, acționarii majoritari ai S.C. UNIVERSAL TRADE COMPANY S.A., terenul reprezentând moșia Dămăroaia – Băneasa, care, se ,,suprapune” printr-o mare ,,coincidență” cu terenul pe care se afla Complexul Flora, aparținând familiei Puzdrea. Deși moșia Dămăroaia – Băneasa poate fi identificată exact și, în mod real, din planurile cadastrale ale judetului Ilfov și ale Municipiului București, expertul extrajudiciar cu bună știință nu a depus diligențele necesare pentru a identifica în mod corect așa-zisa proprietate a lui C. Stoicescu, acesta plasând-o într-o altă locație decât cea reală, respectiv sub Complexul Flora.

Isăilă Mihai și Zapisescu Dan Ștefan Octav au fost parte în proces și au avut cunoștință despre faptul că terenul revendicat nu se afla acolo unde 1-a identificat extrajudiciar, expertul Tăbăcaru. Aceștia au fost reprezentați atât în procese cât și la solicitările făcute, pe cale administrativă, de avocatul Lucia Cherecheș, care, în opinia lui Năstase, cunoștea că terenul se afla în cu totul altă locație, luând cunoștință de expertizele judiciare întocmite în dosarele mai sus menționate, expertize care și ele au avut multe lacune, dar care au identificat moșia în apropiere de locația corectă, lângă Lacul Băneasa, și nu peste linia ferată, lângă Hipodrom, acolo unde se afla Complexul Flora.

Astfel, acest avocat, de conivență cu avocatul Bulearcă Alexandru, omul apropiat politicianului Puzdrea, au stabilit că singura posibilitate ca Puzdrea să intre în proprietatea terenului aflat sub clădirile Universal Trade Company S.A., este să îl cumpere de la Isăila și Zapisescu, pentru asta fiind absolut necesar ca moșia Dămăroaia – Băneasa să se suprapună cu acesta, ceea ce s-a și întâmplat prin expertiza Societății TERRA GEODEZIC S.R.L. ( prin inginer Tăbăcaru Adrian).

Puzdrea Andreea-Ruxandra a cumpărat terenul ce face obiectul Contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2148/ 19.12.2003, de BNP Ilie Laura Marcela, în suprafața de 24685 mp, situat în București, sector 1, B-dul Poligrafiei nr. 52-54, înscris în cartea funciară nr. 40650 la OCPI sector 1 București, număr cadastral 16523, de la Zapisescu Dan Ștefan Octav și Isăilă Mihai. Ulterior, la data de 07.06.2005, Puzdrea Andreea – Ruxandra a donat terenul mai sus menționat părinților săi, Puzdrea Dumitru și Puzdrea Iozefina Mihaela, așa cum rezultă din contractul de donație. În anul 2007, Puzdrea Dumitru și Puzdrea Iozefina Mihaela l-au donat din nou fiicei lor.

Studentă fără ocupație cumpăr teren de sute de milioane

Tot la data de 19.12.2003, Puzdrea Andreea – Ruxandra, printr-un contract de vânzare -cumpărare, autentificat sub nr. 2149/ 19.12.2003 de BNP Ilie Laura Marcela, a cumpărat de la Isăila Mihai terenul intravilan în suprafata de 11989 mp, situat în București, sector 1, B-dul Poligrafiei nr. 50, înscris în cartea funciară nr. 40649 la OCPI sector 1 Bucuresti, număr cadastral 16804/1. Năstase a arătat ca Puzdrea Andreea Ruxandra este fiica lui Puzdrea Dumitru si Puzdrea Iozefina Mihaela, ultimii doi fiind asociați majoritari ai societății UNIVERSAL TRADE COMPANY S.R.L, care deține construcții în suprafață de l3569,29 mp, situate în B-dul Poligrafiei nr. 52-54, sector 1, București.

Construcțiile respective sunt denumite cu titlu comercial ,,Complexul Flora”. Puzdrea Dumitru, în perioada în care a supravegheat modalitatea de încheiere a contractelor, era deputat în Parlamentul României și, în opinia afacesistului Năstase, nu avea interes ca declarația sa de avere din timpul celor două mandate să fie extinsă cu o avere de circa 100 de milioane euro, motiv pentru care nu a cumpărat personal terenurile, acestea fiind cumpărate de fiica sa, studentă, fără ocupație, în vârstă de 22 de ani, la acea dată. Cătălin Năstase afirmă că, deși la prima vedere tranzacțiile au fost încheiate pentru o sumă aproximativă de 500 de mii de dolari, față de valoarea reală a terenului de aproximativ 100 de milioane de dolari, prima este o suma derizorie.

Furat cu acte emise de primărie

Deși terenurile s-au aflat de drept în proprietatea numitei Puzdrea Andreea – Ruxandra până în anul 2005, în fapt, acestea aparțineau părinților săi, lucru demonstrat de donația către aceștia ce a intervenit la sfârșitul primul mandat de parlamentar al tatălui acesteia, Puzdrea Dumitru. Odată cu obținerea celui de-al doilea mandat, Dumitru Puzdrea și Puzdrea Iozefina Mihaela i-au donat din nou terenurile fiicei lor, Puzdrea Andreea – Ruxandra. În plângerea sa, Năstase Cătălin spune că adevăratul motiv pentru care Dumitru Puzdrea era interesat ca prin orice mijloc să dețină terenurile, era dat de faptul că pe acestea a fost și este amplasat Complexul Flora.

Prin mecanismul arătat mai sus, Năstase susține că s-a schimbat situația juridică a terenului și, astfel, Complexul Flora, aport în natură la capitalul social al societății Universal Trade Company, nu mai închiriază terenul de la Primăria Municipiului București, ci de la familia Puzdrea, cu sume de zeci sau chiar sute de ori mai mari, motiv pentru care, lui Năstase Cătălin, care deținea un număr de 101 acțiuni la Societatea UNIVERSAL TRADE COMPANY S.A. (în prezent S.R.L.), i s-au diminuat dividendele ce i se cuveneau. Așa se justifică interesul afaceristului în formularea plângerii.

El susține că, deși terenurile au fost vândute Andreei Puzdrea, acestea nu i-au aparținut în realitate niciodată, fiica fiind doar o persoană interpusă. Cătălin Năstase spune că terenul pe care l-a cumparat familia Puzdrea prin manopera aratată mai sus, cu ajutorul lui Traian Băsescu și a subordonaților săi, ar aparține de fapt Statului Român. Înainte de a cumpăra terenul de la Isăila și Zapisescu, Universal Trade Company îl închiriase de la Statul Român, singurul proprietar de drept, în vederea desfășurării obiectului de activitate al societății.

Eduard Ovidiu Ohanesian