Comisia Europeană a transmis un răspuns către Digi24, după ce președinții celor două camere ale Parlamentului, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu au spus că oficialii europeni nu sunt bine informați în ceea ce privește modificarea legilor justiției și a Codurilor penale.
„Comisia a urmărit îndeaproape procesul parlamentar din România li evoluția discuțiilor asupra acestor legi în decurs de mai multe luni. Suntem foarte bine informați desore acest proces, despre mizele care sunt în joc și despre potențiale riscuri. Suntem în contact cu Guvernul, Parlamentul, sistemul judiciar și societatea civilă din România, în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare”, se arată în răspunsul transmis Digi24.
Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și prim-vicepreședintele instituției, Franz Timmermans, au transmis ieri o declarație comună prin care cereau României să regândească legile justiției.
„Urmărim cu îngrijorare evoluțiile recente din România. Independența sistemului judiciar românesc și capacitatea sa de a combate în mod eficace corupția constituie pietre de temelie fundamentale ale unei Românii puternice în cadrul Uniunii Europene”, se arată în declarația comună.
CE a făcut un apel la Parlament „să regândească acțiunile propuse, să lanseze dezbaterea conform recomandărilor Comisiei și să construiască un consens la scară largă cu privire la calea de urmat. Comisia avertizează din nou cu privire la pericolul regresării și va analiza în detaliu modificările finale aduse legii justiției, codurilor penale și legilor privind conflictul de interese și corupția pentru a stabili impactul acestora asupra eforturilor de garantare a independenței sistemului judiciar și de combatere a corupției”.
Scrisoarea Preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului adresată Preşedintelui şi Prim Vice – Preşedintelui Comisiei Europene – miercuri, 24 ianuarie
CAMERA DEPUTATILOR SENATUL
Domnului Jean Claude Juncker – Presedintele Comisiei Europene
Domnului Frans Timmermans – Prim Vlce-Presedinte al Comisiei Europene
Draga domnule Presedinte al Comisiei Europene
Draga domnule Prim Vlee-Presedinte al Comisiei Europene,
Ne expnmam aprecierea cu privire la interesul manifestat de Comisia Europeanii in legatura cu dezbaterile din Parlamentul Romaniei referitoare la reforma justitiei �i modificarea Codului penal �i Codului de procedura penalii in acord cu deciziile Curtii Constitutionale a Rornaniei, directivele europene si deciziile CEDO pronuntate in aceasta materie.
Totodata ne exprimam la randul nostru speranta ca vom incheia cu succes Mecanismul de Cooperare �i Verificare, in cursul actualului mandat al Comisiei Europene.
Elaborarea �i examinarea textelor de lege s-a facut cu respectarea exigentelor constitutionale, acestea fiind �upuse controlului constitutional realizat de Curtea Constitutionala a Romaniei. In cadrul controlului de constuutionalitate, Curtea Constitutionala a Rornaniei verificii atat conformitatea cu legea fundamentala, cat si respectarea standardelor Comisiei de la Venetia.
Referitor la dezbaterile din Romania privind reforma sistemului judiciar, acestea au fost prilejuite de necesitatea transpunerii in legislatia nationala a standardelor in materie de justitie la nivel european. Amintim in acest sens, recornandarile Comisiei de la Venetia cu privire la clarificarea statutului procurorilor �i judecatorilor, �i necesitatea separarii carierelor acestora.
De asemenea, au fost avute fa vedere recomandiirile Comisiei Europene in cadrul Mecanismului de Cooperare �i Verificare cu privire la independenta si reforma sistemului judiciar.
in acelasi timp insii ne exprimiim ingrijorarea cu privire la modul incorect in care a fost informatii Comisia Europeanii in ceea ce priveste transparenta dezbaterilor pe tema justitiei din Romania. Pentru a clarifica aceste aspecte, vii facem cunoscut faptul ca, dezbaterea privind acest subiect a inceput cu mult inainte ca legile in cauza sii fie discutate si adoptate in Parlament. Dialogul a fast coordonat, intr-o prima faza, de catre Guvernul Romaniei, prin Ministerul Justitiei,
cu participarea �i consultarea tuturor organizauilor relevante: Consiliul Superior al
Magistraturii, asociatiile judeciitorilor, procurorilor �i avocatilor, reprezentantii
societatii civile �i ai mediului academic. in acest cadru, toti cei preocupati de
reforma justitiei au avut ocazia de a formula amendamente si observatii de care s-a
tinut seama in procesul de legiferare. Ulterior aceste proiecte au fost dezbiitute in Parlament cu participarea permanentii a reprezentantilor Consiliului Superior al Magistraturii, asociatiilor profesionale ale magistratilor, mediului academic si a celorlalti participanti la actul de justitie. Subliniem totodata ca dezbaterile parlamentare au durat 4 luni �i au fost transmise live, pe site-ul Camerei Deputatilor, pe toata perioada desfasurarii lor, oferind astfel posibilitatea celor interesati sii urrnareasca indeaproape argumentele �i votul pentru fiecare amendament.
Referitor la preocuparile exprimate de Comisie in ceea ce priveste consensul realizat fa\ii de aceste legi, vii informiim cii din cele 316 amendamente care au fast adoptate la cele trei legi privind sistemul judiciar din Romania, 229 au fost propuse de catre Consiliul Superior al Magistraturii, iar aproape toate celelalte au venit din partea sau au fost sustinute de asociatiile profesionale ale judeciitorilor si procurorilor. 0 buna parte dintre acestea au fost sustinute si de partidele din opozitie, iar zeci de amendamente au fost votate in unanimitate de catre cei prezenti la dezbateri.
in acest context, preocuparile exprimate de Comisie sunt eel putin surprinzatoare, mai ales ca aceasta preocupare pentru transparenta �i consens nu s-a manifestat din partea Comisiei atunci cand, guvemul precedent, condus de dornnul Dacian Ciolos, a modificat pe 18 mai 2016, 13 articole din Codul penal si 101 articole din Codul de procedure penala, prin ordonanta de urgenta, fiirii nicio dezbatere publica �i fiirii acordul sau miicar consultarea Consiliului Superior al Magistraturii �i a asociatiilor profesionale din domeniu. Din acest motiv, diferenta diametral opusa a atitudinii reprezentantilor Comisiei in doua momente esentiale privind dezbaterile din Romania pe tema justitiei nu poate fi pusa decal pe seama modului in care a fost informatii Comisia de catre diversele surse din mediul romanesc,
Ne-am fi asteptat, desigur, ca analiza Comisiei asupra dezbaterilor din Romania si’i fi avut loc dupa pronuntarea Curtii Constitutionale asupra tuturor celor trei legi privind sistemul judiciar, astfel lncat descrierea sii se raporteze la o imagine cuprinziitoare �i obiectivii a reformei justitiei din Romania. in acest sens, subliniem faptul ca mecanismele de control constitutional asupra modificiirilor celor trei legi
privind sistemul judiciar se afla in plina desfasurare, iar Curtea Constitutionala
urmeaza sa se pronunte.
La fel de surprinzatoare sunt, din punctul nostru de vedere, si preocuparile Comisiei cu privire la discutiile din Parlamentul Rornaniei asupra rnodificarii Codului Penal �i a Codului de procedura penala, in conditiile in care Romania, in calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene are obligatia ca, pana la finalul lunii rnartie, sa transpuna in legislatia nationala prevederile Directivei UE 2016/343 privind consolidarea prezurntiei de nevinovatie �i ale dreptului de a fi prezent la proces in cadrul procedurilor penale. De asemenea, jurisprudenta CEDO ne obliga sa procedam la revizuirea responsabila a acelor prevederi penale ce au dat nastere abuzurilor sanctionate de CEDO. Desi dezbaterea este inca intr-un stadiu incipient, vii informam ca toate amendamentele propuse pana in acest moment au fost izvorate din principiile enuntate in acea Directive. Dezbaterile parlamentare care urrneaza, se vor bucura de aceeasi transparenta �i deschidere la dialog ca �i in cazul legilor privind sistemul judiciar. in acelasi timp, considerarn ca cei care au informal Comisia cu privire la rnodificarile celor doua coduri in materie penala, respectiv procesual penala ar fi trebuit sa prezinte si deciziile Curtii Constitutionale prin care mai multe articole din aceste legi au fost declarate neconstitutionale, fapt care atrage obligatia Parlamentului de amenda legislatia in acord cu deciziile Curtii care sunt definitive �i obligatorii.
AI fi nefiresc �i contrar principiilor europene sa se sustina ca aceleasi prevederi legate care reglementeaza activitatea justitiei sunt in conformitate cu principiile europene Intr-o multitudine de state membre ale Uniunii Europene, dar ca Incalca independenta justitiei in Romania.
Avand in vedere toate cele de mai sus, considerarn ca manifestarea interesului Comisiei cu privire la dezbaterile din Parlamentul Romaniei pe teama justitiei reprezinta o oportunitate pentru dezvoltarea unui dialog permanent intre cele doua institutii pentru clarificarea tuturor problemelor in dezbatere.
Drept urrnare, ne manifestam toata deschiderea pentru o colaborare cat mai stransa, dar bazata pe adevar �i informare reciproca corecta, care sa asigure astfel un fundament solid pentru consolidarea statului de drept, in Romania, concomitent cu respectarea drepturilor �i libertatilor fundamentale ale cetateanului.
Bucuresti, 24 ianuarie 2018
PRE$EDINTELE CAM�UT T
LIVIU Dnniu
PR TELE E�UI
?t1A
PESCU-TARICEANU
