Parlamentul României a adoptat pe 9 iulie noul Cod Administrativ, dupa o dezbatere acerba pe proiectul de lege, un proiect avizat de o comisie „vopsita” in care maestrul de ceremonii a fost baronul PSD de Buzau Marcel Ciolacu. Adoptarea a starnit numeroase reactii in opozitie si in societatea civila. Pe 29 iulie mai multe organizatii vor solicita presedintelui Klaus Iohannis sa nu promulge noul Cod Administrativ, considerat a fi antiromanesc.

Pe langa faptul ca noul Cod Administrativ, in formula lansata de coalitia PSD-ALDE favorizeaza abuzurile ministrilor precum si ale altor inalti funtionari, beneficiaza de un amendament special, care a fost aprobat de comisie, un amendamant care a fost initiativa Gabrielei Firea, actualul primar general al Capitalei. Profitand de scandalul creat de amplasarea Spitalului Mitropolitan, pe un teren al RATB, Firea – care a fost blocata de consilierii opozitiei in privinta transferului terenului – a cerut ca in noul Cod Administrativ, transferul de patrimoniu sa nu se mai faca cu 2/3 din voturi ci cu majoritatea simpla, de 50% + 1, in asa fel incat opozitia sa nu mai aiba nimic de spus la vot. In Consiliul General al Capitalei din 52 de consilieri, 32 sunt majoritari si indeplinesc criteriul de 50% + 1, restul fiind in opozitie. Asa ca odata cu initiativa Gabrielei Firea la Capitala, manevra s-a extin la nivelul intregii tari, in beneficiul celor aflati la putere, in consilii locale, consilii judetene etc.

„Aş vrea să fac un apel la colegii din Guvern, Parlament, din ţară care se lovesc de astfel de probleme. Nu suntem în situaţia de a modifica structura partiomoniului Municipiului Bucureşti. Terenul (n.r. solicitat pentru construirea Spitalului Metropolitan) este în administrarea RATB. Regia îşi va muta acest depou, urmând să aibă altă întrebuinţare, de ce este nevoie de un vot de două treimi încât să fim şantajaţi de colegii din opoziţie? Printre modificările codului administrativ trebuie să fie şi aceasta, în proiecte majore în sănătate şi educaţie să nu mai fie nevoie, doar la vânzare. Este de neînţeles această prevedere legislativă”, a declarat Gabriela Firea.

Guvernul a transmis, în luna iulie, că proiectul Codului Administrativ a fost elaborat şi pus în dezbatere de Guvernul Cioloş şi nu repre­zintă o iniţiativă a coaliţiei PSD-ALDE. Proiectul de lege a fost elaborat în mandatul fostului vicepremier Vasile Dîncu, cel care a ocupat funcţia de ministru al Dezvoltării în cabinetul tehnocrat, fiind considerat „omul lui Dragnea” în Guvernul Cioloş.

Dar Gabriela Firea nu a contribuit doar la faimosul amendament, ci si la alte prevederei controversate ale Codului Administrativ, asumat de Sevis Saidehh si, mai apoi, de inlocuitorul acesteia, baronul local PSD Paul Sanescu. Noul Cod Administrativ prevede o super-imuni­tate pentru membrii Executivului la emiterea de acte admi­nistrative. Astfel, pe lângă imunitatea acordată de Curtea Constituţională în privinţa Ordonanţelor de urgenţă, miniş­trii nu vor putea fi anchetaţi de procurori nici pentru adop­tarea hotărârilor de guvern.

Exista o prevedere prin care miniştrii vor căpăta o super-imunitate pentru emiterea Hotărârilor de Guvern, conside­rate acte administrative cu caracter individual. Mai precis, procurorii anticorupţie nu vor mai putea ancheta „necesitatea şi oportunitatea” actelor admi­nistrative emise de miniştri, dacă proiectul adoptat de Guvern va trece, mai apoi, şi de Parlament. Astfel, la art. 50 din noul Cod, referitor la răspunderea miniş­trilor, se arată că „aprecierea necesităţii şi oportunitatea emiterii actelor administrative ale Guvernului aparţine exclusiv membrilor Guvernului” – alineatul (2). Acelaşi principiu este reluat şi detaliat, ulterior, la art. 57, referitor la „actele miniş­trilor”. Potrivit proiectului, „aprecierea necesităţii şi opor­tunitatea emiterii actelor admi­nistrative ale miniştrilor aparţine exclusiv acestora şi nu pot face obiectul controlului altor auto­rităţi” – alineatul (5). Această prevedere apărea iniţial, la art. 50 alin. (3) din proiectul prezentat de fostul ministru Sevil Shhaideh. O altă prevedere se referă la faptul că funcţionarii publici şi personalul contractual din subordinea miniştrilor vor răspunde administrativ, civil sau penal, după caz, pentru „întoc­mirea documentelor de funda­mentare din punct de vedere tehnic şi al legalităţii; avizarea pentru legalitate şi contrasem­narea actelor administrative” cu caracter normativ (OUG-uri) sau individual (Hotărâri de Guvern). Ceea ce înseamnă că miniştrii vor fi absolviţi de vină în cazul adoptării acestor docu­mente, iar cei traşi la răspundere vor fi funcţionarii din subordine.

În prezent, DNA cercetează tocmai împrejurările în care au fost adoptate două Hotărâri de Guvern (din noiembrie 2013) prin care Insula Belina și Brațul Pavel au trecut din proprietatea publică a statului în proprietatea Consi­liului Județean Teleorman, fiind închiriate, ulterior, către firma TelDrum, controlată de apropiaţii lui Liviu Dragnea. În acest dosar, Sevil Shhaideh este urmărită penal pentru abuz în serviciu, iar Rovana Plumb a scăpat de cerce­tare după ce majoritatea PSD-ALDE a votat împotriva ridicării imunităţii.

Această prevedere va fi valabilă şi pentru funcţionarii din adminis­traţia publică locală, urmând ca primarii şi preşedinţii de Consilii Judeţene să rămână cu un rol pur formal, acela de a „învesti cu autenticitate” documentele pe care le semnează. „În felul acesta mai clarificăm din răspundere”, explica fostul ministru Sevil Shhaideh, în luna aprilie.

În varianta iniţială, proiectul de Cod Adminis­trativ prevedea şi abrogarea Legii 90/2001 care le interzice persoanelor condamnate penal să facă parte din Executiv. Aceasta este legea care îl împie­dică pe liderul PSD Liviu Dragnea să devină prim-ministru, acesta având în cazier o condam­nare definitivă la doi ani de închi­soare cu suspen­dare, dictată de ÎCCJ în aprilie 2016, în dosarul Referendumul. Doar că proiectul iniţial al Codului Administrativ prevedea modificarea condiţi­ilor generale de acces în Guvern astfel încât persoanele condam­nate să poată ocupa funcţii în Executiv în situația în care a intervenit reabilitarea. Curtea Constituţională a României a motivat pe 20 iunie că inter­dicţia aplicată condamnaţilor trebuie să înceteze în caz de reabilitare, dezincriminare sau amnistie. În acest sens, CCR a statuat că „este dreptul exclusiv al legiuitorului de a interveni şi a circumstanţia sfera de incidenţă a decăde­rilor, interdicţiilor, precum şi a incapacităţilor care rezultă din condamnare”. În acest moment, nu este sigur dacă abrogarea Legii 90/2001 a fost păstrată în proiectul de Cod Administrativ preluat de ministrul Paul Stănescu.

Curtea Constituţională a decis, în februarie 2017, că procurorii nu pot ancheta oportunitatea şi legalitatea adoptării ordonanţelor de urgenţă. CCR nu s-a pronuntat însă în ceea ce priveşte Hotărârile de Guvern emise de miniştri. Pe 23 octombrie, preşedintele Senatului, C.P. Tăriceanu, a cerut Curţii să decidă explicit că procurorii nu pot ancheta nici „circumstanţele, împrejurările, oportunitatea şi legalitatea Hotărârilor de Guvern”.

O altă „bombă” ascunsă în prima variantă a Codului Administrativ se referă la conflictul de interese în cazul exercitării mandatului de membru al Guvernului. Art. 39 din proiect urma să limite­ze conflictul de interese la „obţinerea unui folos de natu­ră patrimonială pentru sine sau pentru soț, soție ori rude până la gradul I”. Altfel spus, se oferea cale liberă pentru clientelism, nepotism și conflicte de interese în cazul verilor, nepoţilor, cumnaţilor şi altor rude. În luna aprilie, coaliţia PSD-ALDE a desfiinţat în Parlament noţiunea de conflict de interese pentru funcţionarii publici, aceasta fiind înlocuită cu sintagma „folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane”. „Dacă alegi o rudă genială care a luat premiul Nobel în dauna unui prostălău care nu e rudă cu tine, evident că nu e un conflict de interese”, expli­ca deputatul PSD Eugen Nicolicea, la acea vreme. Nici în această privinţă nu este clar dacă noul proiect a păstrat această prevedere.